Probleme juridice cu rovinieta

Pe toate forumurile si blogurile, gasesti multi nemultumiti care se plang ca primesc multe  procese-verbale intemeiate pe art. 1 alin. 1 lit. b) şi art. 8 alin. 1 OG nr. 15/2002 privind rovinieta electronica actualizata, si emise de CNADNR, fiind acuzate ca au circulat pe drumurile nationale fara sa aiba o rovinieta valabila, am cautat pe net mai multe informatii despre cum ar putea fi abordate aceste procese verbale din punct de vedere juridic si am gasit un articol scris de avocat Razvan Petrariu pe avocatnet.ro  ce cred ca va poate fi util, si asa l-am reprodus mai jos. Informatiile de mai jos fiind foarte utile avocatilor
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale a trimis aceste procese-verbale la contravenienti incepand cu acest an, dar pentru fapte pretins a fi savarsite in urma cu 5 luni, in asa fel incat sa nu devina incidente dispozitiile art. 13 alin. 1 din OG. nr. 2/2001 care arata ca sanctiunea amenzii contraventionale se prescrie in termen de 6 luni de la data savarsirii faptei (de lege ferenda acest termen va fi redus la 3 luni, dar nimic nu este sigur).In toate plangerile contraventionale am solicitat instantelor de judecata sa constate nulitatea proceselor-verbale in conformitate cu art. 19 din O.G. nr. 2/2001 intrucat acestea nu sunt semnate pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient, iar conform art. 17 din O.G. nr. 2/2001, acest viciu atrage nulitatea absoluta a procesului-verbal de contraventie, instantei de judecata ramanandu-i numai sa constate aceasta nulitate chiar din oficiu.

In conformitate cu art. 19 din O.G. nr. 2/2001, intrucat contravenientul nu se afla de fata, agentul are obligatia sa faca mentiune despre aceste imprejurari, care sa fie confirmate de cel putin un martor. Agentul constatator niciodata nu precizeaza motivele care conduc la incheierea proceselor-verbale in acest mod, aceasta omisiune conducand mai departe, in opinia noastra, la vatamarea petentei.

Bineinteles ca, multe instante din tara au considerat neintemeiate aceste critici, motivand, in mod gresit, din punctul meu de vedere, ca ar fi aplicabil pricipiul specialia generalibus derogant (legea speciala deroga de la legea generala) ca OG nr. 15/2002 ar fi o lege speciala fata de OG nr. 2/2001. 

De asemenea, apararile petentilor vizand nesemnarea proceselor-verbale de catre contravenienti si lipsa precizarii de catre agentul constatator a motivelor care au condus la incheierea procesului-verbal in acest mod, instanta le-a inlaturat ca neintemeiate, aratand ca procesul-verbal poate fi intocmit in lipsa contravenientului si a martorului (din punctul meu de vedere cu incalcarea dreptului la aparare) avand in vedere art 9 alin.2 din OG nr. 15/2002 potrivit cu care constatarea contraventiei a fost efectuata cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare si control a rovinietei SIEGMCR, de parca acest sistem ar fi ceva care nu poata sa gresesca. 

Fals, au fost persoane care au dovedit ca personalul care i-a vandut rovinieta a gresit numarul de inmatriculare sau alte elemente de identificare ale autovehiculului, pe care le detecteaza SIEGMCR pe drumurile nationale si instantele, motivat de faptul ca acest sistem este infailibil, au respins pe banda rulanta plangerile contraventionale acestor persoane, intemeiat pe art 9 alin.2 din OG nr. 15/2002.

In fata tuturor instantelor investite cu judecarea plangerilor contraventionale s-au depus cereri de chemare in garantie a persoanelor fizice care au condus efectiv pe drumurile nationale cu autovehicule care nu detineau rovinieta electronica valabila conform art. 8 alin.1 din OG nr. 15/2001.

Instantele, punand in discutie cererile de chemare in garantie au aratat ca, avand in vedere cadrul procesual reglementat de OG nr. 2/2001, introducerea in cauza a persoanelor chemate in garantie ar insemna modificarea raportului juridic contraventional, care are ca parti, pe de o parte contravenientul, iar pe de alta parte statul, reprezentat de institutia care a aplicat sanctiunea. Fata de aceste considerente, instantele au apreciat ca nu pot delimita un alt cadru procesual si nu pot modifica un proces-verbal sanctionand o alta persoana. Aceste instante, au aratat ca se pot pronunta numai cu privire la legalitatea si temeinicia actului contestat, astfel incat au respins cererile de chemare in garantie a persoanelor care au condus efectiv pe drumurile nationale aceste autovehicule.

Toate aceste solutii de respingere ale plangerilor contraventionale, pronuntate de instantele de judecata, m-au determinat sa cred ca poate art. 1 alin. 1 lit. b din OG nr. 15/2002, in care utilizatorii sunt definiti ca „persoanele fizice sau juridice inscrise in certificatul de inmatriculare, care au in proprietate sau care, dupa caz, pot folosi in baza unui drept legal vehicule inmatriculate in Romania, denumite in continuare utilizatori romani, respectiv persoanele fizice ori juridice inscrise in certificatul de inmatriculare, care au in proprietate sau care, dupa caz, pot folosi in baza unui drept legal vehicule inmatriculate in alte state, denumite in continuare utilizatori straini”, ar putea fi neconstitutional.

Acesti “utilizatori” care sunt inscrisi in certificatul de inmatriculare, indiferent daca au circulat sau nu pe drumurile nationale, autostrazi etc, sunt considerati vinovati juris et de jure in mod absolut si amendati de CNADNR, cu toate ca fapta este savarsita de o alta persoana decat cea mentionata in certificatul de inmatriculare al autoturismului, fara a putea fi chemat in garantie in garantie, in ultima instanta, cel vinovat de circulatia pe drumurile nationale (art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002), conform principiului ca „vinovatul trebuie sa plateasca” si astfel sa ne exercitam dreptul la aparare in acest proces.

Astfel, va fi necesar ca sa fie deschis un alt proces, nu in cadrul plangerii contraventionale, ci separat, pe dreptul comun, dupa ce se inregistreaza la organele fiscale amenda pentru persoana mentionata in certificatul de inmatriculare al autovehiculului, fiind astfel stabilita chiar „vinovatia” acesteia, fara a mai trece printr-un proces. Chiar daca se ajunge la proces, in conditiile actuale, instanta trebuie numai sa constate cine este persoana mentionata in certificatul de inmatriculare (talonul autovehiculului) pentru a-i stabili “vinovatia” acesteia, pentru ca asa prevede art. 1 alin. 1 lit. b din OG nr. 15/2002, din punctul meu de vedere cu incalcarea dreptului la aparare a acestei persoane.

Instantele obisnuiesc sa arate ca „faptele” petentilor de a circula fara a detine rovinieta valabila prezinta grad de pericol social concret, intrucat acestia „se afla in situatia de a putea folosi drumurile nationale provocand existenta unui dubiu rezonabil sub aspectul respectarii prevederilor O.G. nr. 15/2002, in sensul achitarii contravalorii taxei de drum”.

In acest mod, am considerat ca O.G. nr. 15/2002, creaza o prezumtie de vinovatie pentru persoana mentionata in certificatul de inmatriculare, care este conform art. 1 alin.1 lit. b) din O.G. nr. 15/2002 numita „utilizator” care se afla in situatia de a „putea” folosi drumurile nationale provocand existenta „unui dubiu rezonabil sub aspectul respectarii prevederilor O.G. nr. 15/2002, in sensul achitarii contravalorii taxei de drum, in situatia in care este mentionata intr-un certificat de inmatriculare si nu are achitata rovinieta electronica”.

Se intampla frecvent ca la o vanzare a unui autovehicul, vanzatorul, sa isi indeplineasca obligatiile sale dupa incheierea contractului de vanzare-cumparare, in mod special obligatia de radiere a acestui autovehicul iar cumparatorul sa nu mai ajunga sa isi mai inmatriculeze autovehiculul pe numele sau si cu toate acestea sa circule fara rovinieta, amenzile fiind trimise, astfel, unei persoane nevinovate. De asemenea, exista cazuri cand unele persoane nu isi mai pot achita ratele de leasing la autovehicule, acestea fiind luate din detentia acestora, de societatile de leasing, si date in posesia unor alti utilizatori leasing, fara a se schimba certificatul de inmatriculare (pentru ca, in opinia acestor societati de leasing, nu ar mai fi necesara aceasta operatiune atata vreme cat proprietarul ramane acelasi), noul utilizator leasing circula fara rovinieta iar amenda ii soseste, si de data aceasta unei persoane nevinovate, din culpa societatii de leasing, persoana nevinovata careia culmea i s-a luat masina din posesie tocmai pentru ca nu si-a mai putut achita ratele la leasing.

De asemenea, se poate ca persoana mentionata in certificatul de inmatriculare sa nu posede permis de conducere sau persoana mentionata in certificatul de inmatriculare sa fie o persoana juridica care detine in proprietate un parc de masini.

Consider ca, atata vreme cat in alte legi s-a gasit disponibilitatea sa se instituie posibilitatea interogarii persoanei mentionate in certificatul de inmatriculare cu privire la indicarea persoanei care a condus autovehiculul, care ar fi putut sa savarseasca o fapta contraventionala, se poate si in acest caz legiuitorul sa modifice aceasta lege pentru ca ea sa respecte prezumtia de nevinovatie, prin posibilitatea interogarii de catre CNADNR a persoanei mentionate in certificatul de inmatriculare cu privire la persoana care ar fi circulat pe drumurile nationale fara a detine rovinieta valabila.

In sfarsit, Judecatoria 6 Bucuresti, a admis plangerea contraventionala, a dispus anularea proceselor-verbale si exonerarea de plata amenzii contraventionale aplicate si a tarifului de despagubire prin faptul ca verificand in procesele-verbale ceasuri replica elementele obligatorii prevazute de art. 17 din OG nr. 2/2001, sub sanctiunea nulitatii absolute, instanta a constatat ca lipseste semnatura agentului constatator, desi in cuprisul proceselor-verbale se mentioneaza ca actele au fost semnate electronic conform Legii nr. 455/2001 si HG nr. 1259/2001.

Din interpretarea prevederilor art. 5 din Legea nr. 455/2001, instanta retine ca inscrisurile electronice carora le este atasata semnatura electronica sunt asimilate, in ceea ce priveste conditiile si efectele, inscrisurilor sub semnatura privata.

Codul civil diferentiaza actul sub semnatura privata de actul autentic, acesta din urma fiind, potrivit art. 1171 si art. 1173, acel act care s-a facut cu solemnitatile prevazute de lege de catre un functionar public competent. in schimb, actul sub semnatura privata este actul intocmit de persoane in raporturile civile dintre acestia, iar nu de un functionar abilitat de lege cu incheierea unor acte de constatare si de sanctionare a contraventiilor. Procesul-verbal are natura juridica a unui act administrativ, deci de drept public, si totodata este un act autentic, el incadrandu-se prevederilor art. 1171 C.civ., astfel ca nu le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 455/2001 referitoare la semnatura electronica.

Nicio dispozitie a Legii nr. 455/2001 si nicio alta lege speciala nu prevede posibilitatea atasarii semnaturii electronice unui proces-verbal de constatare a unei contraventii sau a unui alt act autentic. Asadar, pentru lipsa olografa a semnaturii agentului constatator, instanta a imbratisat ratiunea din plangerile contraventionale cu care am investit Judecatoria Sectorului 6 si a dispus anularea proceselor-verbale si exonerarea de plata amenzii contraventionale aplicate si a tarifului de despagubire.
Totodata trebuie sa va spun ca toate procesele-verbale care emana de la CNADNR sunt semnate electronic, ghinion pentru ei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>